Actualităţi  

   
baner apa canalizare
logo presedentia
logo parlament
logo guvern
rsal
dgaspfcf
ANDNORD
CEC
diasp
ast fl 3

 Fiecare popor îşi are tradiţiile şi obiceiurile sale, care îi definesc esenţa, năzuinţele şi speranţele. Pentru poporul nostru, Mărţişorul are o semnificaţie aparte – e simbolul vieţii, al dragostei şi purităţii, care ne aduce sentimentul reânnoirii şi al speranţelor. Fiind remarcat şi reuşit valorificat, valoarea căruia a fost pusă în evidență, mărţişorul strămoşesc a stat la originea multor sărbători frumoase din republică. Astfel, prima ediție a Festivalului Internaţional de Muzică „Mărţişor”, ctitor al căruia a fost regretatul Alexandru Fedco, fost director al Filarmonicii din Chișinău, a avut loc în 1967. Organizat anual, în 2017 festivalul este la a 51-a ediție.
 În raionul Fălești spectacolul de inaugurare a Festivalului „Martisor-2017”, a avut loc la Școala de Muzică or. Fălești. În program au evoluat instituțiile de învățământ artistic cu colectivele sale, elevi instrumentiști și profesori, despre care s-a relevat într-un articol aparte.

 Pe parcursul decadei, în diferite sate ale raionului au derulat spectacole artistice cu antrenarea formațiilor artistice de amatori din localitate, dar și cele invitate din alte instituții de cultură ale raionului. Astfel, în satul Ilenuța, publicul a admirat în scenă tinerele vlăstare talentate, nu înainte de a savura din frumusețea melosului popular dăruit de Orchestra de muzică populară a Secției Cultură și Turism Fălești, conducător Ion Vicol. Grație tenacității și perseverenței conducătorilor instituțiilor de cultură au fost realizate parteneriate notabile. Prin urmare, formațiile artistice din s.Izvoare, conducători Elena Dilion și Grigore Vitic, au evoluat în satul natal și în Pânzăreni, Taxobeni și Fălești. Colectivele din s.Ciolacu Vechi, conducător Veaceslav Hîrbu, s-au încadrat în două spectacole din localitatea de baștină și în satele Sărata Nouă, Catranâc și Făgădău. Au mai evoluat echipe artistice: Bocani la Pietrosu, Sărata Veche la Fabrica de Zahăr, Scumpia la Năvârneț și Hârtop, Pietrosu la Bocani, Ciolacu Nou la Făgădău, Fabrica de zahăr la Hitrești și Gara Fălești, Gara Catranâc și Egorovca la Catranâc, Pompa la Natalievca, Fălești la Mărăndeni, Natalievca la Pompa, Taxobeni la Izvoare ș.a.
 Decada „Mărțișorului” s-a prelungit până la 12 martie, când în Palatul raional de Cultură „Mihai Volontir” din Fălești a avut loc închiderea festivalului. Și-au demonstrat abilitățile în toată splendoarea sa 15 formații artistice de diferite genuri, mai întâi ale Palatului de Cultură „Mihai Volontir” – orchestra de fanfară, conducător A.Iarmolovici, orchestra de muzică populară „Păunaș” și formația folclorică „Baștina”, conducător V.Negri, ansamblurile de dans popular, condus de L.Andronachi și „Făleșteanca”, conducător E.Calmuțchi, formaţia folclorică „Auraș-Păcuraș”, conducător Valeriu Dumbravă, ansamblul vocal al Centrului de Creație și Agrement pentru Copii și Tineri „Lora Găină”, conducător N.Munteanu și cei sosiți din alte localități – ansamblul folcloric „Spicușor” și ansamblul de dans popular „Mugurel”, diriguite de Elena Dilion, ansamblul vocal „Stejăreii” și Teatrul popular „Izvorul fermecat” gestionate de Grigore Vitic – formații din s.Izvoare, ansamblurile de dans popular din s.Mărăndeni – „Brâuleț”, conducător L.Ioxa, și a gimnaziului din localitate, conducător G.Crilic, ansamblurile vocale „Molodușka”, Egorovca, conducător V.Dumbravă și „Beriozka”, Gara Catranâc, conducător L.Stadnic.
 În cadrul festivalului au derulat 42 de spectacole, în care au participat 87 de formații de creație artistică cu 133 programe culturale. Circa 1800 de participanți în cadrul formațiilor și cei individuali au delectat publicul în jur de 7000 de spectatori. Festivalul a avut un impact pozitiv asupra activității culturale din raion prin schimbul de experiență profesională și bune practici între colectivele artistice, bucurând publicul autohton cu prestații scenice deosebite, devenind o mare sărbătoare de primăvară a păcii şi prieteniei, a artei multinaţionale, contribuind la îmbogăţirea reciprocă a culturilor naţionale.  

Galerie foto