Actualităţi  

   
baner apa canalizare
logo presedentia
logo parlament
logo guvern
rsal
dgaspfcf
ANDNORD
CEC
diasp
ast fl 3

Stimați lucrători din domeniul culturii!

Ziua Națională a Culturii, sărbătorită anual la 15 ianuarie, este o zi cu valențe deosebite, un reper de bază în determinarea rolului culturii în contextul identității noastre naționale, un îndemn în recuperarea simbolică a legăturii cu tradiția, dar și un prilej de revigurare a acțiunilor, care să ducă la consolidarea spirituală a comunității umane, la promovarea valorilor ce vor continua să ne definească viitorul.

Depășind dintotdeauna greutățile materiale ale vieții, cultura a fost, este și va rămîne să fie o cale privelegiată de comunicare, o punte între cei, care împărtășesc dialogul, respectă pluralismul, diversitatea tradițiilor și, mai ales, încurajează fidelitatea cetățenilor față de binele comun.

Chezășia materializării acestor nobile misiuni ale culturii, desigur, rezidă prioritar în străduințele Dumneavoastră, cei, care datorită abnegației, perseverenței și pasiunii, prin care Vă manifestați în munca cotidiană, aduceți un substanțial aport la valorificarea, păstrarea și sporirea bogăției etnico – culturale a plaiului nostru multinațional, transmiterea din generație în generație a tezaurului folcloric, muzical – artistic, datinilor și tradițiilor, glorioaselor și importantelor pagini istorice, contribuind astfel la formarea unei ambianțe sociale sănătoase, fără de care nu poate domina bunăstarea, prosperitatea, înțelegerea și succesul.

Apreciind înalt acest vast prinos, Vă exprimăm profunda noastră recunoștință și ferma încredere, că rodul muncii Dumneavoastră va fi și mai bogat, Vă adresăm cu plăcere  călduroase omagii și sincere urări de bine cu ocazia Sărbătorii, dorindu-vă să promovați cu multă ardoare și pasiune ”Cultura”, pentru că ea duce faima raionului și țărișoarei noastre în lume și în fața viitoarelor generații, să fiți mereu în lumina frumosului pentru a vă realiza visele, năzuințele și aspirațiile, sănătate, bunăstare, energie creatoare și viață senină, cu căldură  și liniște în căminele familiale.

Iraida Bînzari
Președintele raionului Fălești

Spiritul sărbătorilor de iarnă ne aduc nu numai frumuseţea acestui anotimp, dar şi un prilej de bucurie şi emoţii pentru toată lumea. Cel mai emoționant și frumos lucru în cadrul acestor sărbători sunt tradițiile, care în raionul Făleşti stau la loc de cinste. În cultura noastră tradiţională obiceiurile, datinile prezente în sărbătorile de iarnă sunt o componentă perenă, cu un caracter stabil, şi ocupă un loc deosebit.

Duminică, 27 decembrie 2015, în incinta Palatului raional de Cultură Făleşti a derulat Festivalul raional al tradiţiilor şi obiceiurilor de iarnă „Să trăiţi, să-nfloriţi!”,  întrunind cele mai alese colective artistice din diverse localităţi, care valorifică şi promovează tradiţiile şi obiceiurile sărbătorilor de iarnă. Au fost etalate în scenă cîntece de stea, colinde laice şi religioase, urături tradiţionale şi jocuri cu măşti zoomorfe.

Evenimentul a avut scopul de conservare şi valorificare a materialului folcloric ce se interpretează în perioada sărbătorilor de iarnă, precum şi  promovarea scenică a acestora.

Magia sărbătorilor de iarnă a fost simţită prin interpretarea impecabilă a colindelor  „Dă-te, gazdă, la fereastră”, Îngerii din rai”, „Flori, dalbe flori”, „Naşterea lui Isus”, „Sus, la poarta Raiului” şi multe altele cu care s-a prezentat fiecare colectiv artistic – formaţiile folclorice „Baştina”, Făleşti, conducător Valeriu Negri, „Ţărăncuţa”, Pârliţa, cond. Elena Grincu,  „Doruleţ”, Călugăr, cond. Mihai Grinciuc, „Sălcioara”, Năvârneţ, cond. Petru Popuşoi, „Stejărel”, Hânceşti, cond. Valentina Iordachi, „Busuiocul”, Valea Rusului, cond. Eugenia Cazacu, „Scumpianca”, Scumpia, cond. Valeriu Vrăjitoru, „Vatra”, Risipeni, cond. Elena Rusu, „Bocănencele”, Bocani, cond. Maria Dreglea. Absolut extraordinară a fost evoluarea grupului coral „Axion”, recent iniţiat şi condus de protoiereu Alexandru Stratan, care a reprezentat Blagocinia Făleşti 2 cu un program select de colinde: „Noapte peste Palestina”, „Noapte de vis”, „Noi în seara de Crăciun”, „La Betleem, colo-n jos”. Pe lîngă interpretare în grup s-au distins şi solişti – Ludmila Gaugaş din s.Catranâc, Viorica Produ din s.Năvârneţ, Tatiana Câşleanu din s.Hânceşti, Veronica Bucliş din s.Valea Rusului, Elena Turcu din s.Bocani.

Utilizatorii Bibliotecii publice raionale „M. Eminescu” recent au avut parte de clipe de adevărată revelație sufletească în cadrul lansării cărții de debut „Suflet pe altar” a tînărului poet făleștean Petru Cliofos. Întîlnirea a decurs într-o atmosferă caldă, neoficială, cu multe referințe pe marginea filelor de poezie, izvorîte din sufletul bun și deschis spre lume a autorului. La activitate au luat parte cititori ai bibliotecii, foștii dascăli ai poetului Dle Veronica Bilevici și Eugenia Fuior, copii de la Centrele de Asistență Socială din localitate însoțiți de educatoarele lor Dle Ana Pîrău și Ludmila Jalbă. Deasemenea, i-au apreciat versurile debutantului şi alţi participanţi ai activităţii, printre care profesorii Alexandru Şuşu şi Ala Grigorovici. Doritorii au primit cite un volum  de versuri cu autograful autorului, iar moderatoarei lansării de carte Elena Negoiţă, şef serviciu relaţii cu publicul,  Petru Cliofos i-a oferit cartea sa cu autograf  pentru toţi cititorii Bibliotecii primind în schimb  din partea instituţiei un set de carte.

Un gest deosebit de frumos şi emotiv din partea autorului a fost şi organizarea unei tombole cu donarea unor seturi de cărţi  (seria “Ţările lumii”) din biblioteca personală a lui Dl Petru. Cei de la Centrele de Asistență Socială au primit în dar volumele despre Polonia şi Belorusia.

În cadrul Săptămînii Naţionale a Tineretului la Biblioteca publică „M.Eminescu” Fălești a avut loc masa rotundă cu genericul „Bloguri și blogheri”. Elevii au încins discuții aprinse la subiectul vizat, fiind ghidați de către moderatoarele Marina Cosovan, bibliotecară la BPR „M. Eminescu” și Svetlana Burdeinaia, bibliotecară și profesoară la liceul teoretic „A. Pușkin”. Prezentarea în Power Point a conferit acestei activități o atractivitate și un farmec deosebit.

Informații interesante au prezentat și elevii: Luchiancenco Nicolai, Țurcan Alexandru, Bairamculov Azamat, Filopov Vladimir, Iarovoi Alexandr, Merțeniuc Maria, ei au încercat să clasifice „blogurile” preferate, să transmită colegilor semnificația și necesitatea acestor publicații web.

Aceste servicii sunt accesibile și gratuite pentru orice tip de utilizator care are acces la Internet. Nu au fost omise nici discuțiile despre carte, lectură în era tehnologiilor informaționale moderne și rolul lor în viața tinerilor de azi. Cei prezenți au completat și o anchetă anonimă, despre rezultatele evaluării - în postările ulterioare. Adolescenții sunt de părerea că: „Datorită acestui mod interactiv de comunicare, cât și datorită ușurinței cu care poți publica pe Internet, blogul a devenit cel mai popular mod de a te exprima pe Internet și cel mai răspândit tip de pagină web.” .

Muzeul de Istorie şi Etnografie din or. Făleşti este fondat în anul 1975 în baza celor 11 sculpturi lucrate în bronz, gips şi lemn, donate de însăşi autorul acestora, sculptorul pămîntean, originar din  localitatea  Albineţul Vechi  Lazăr Dubinovschi, renumit nu numai în Moldova, dar şi în întreaga lume. Astăzi galeria de sculpturi este cartea de vizită a Muzeului, deoarece prezintă interes de ordin valoric şi artistic şi cuprind  personaje din viața reală, pe care Dubinovschi i-a întîlnit pe parcursul vieții sale, colecţie care face exzistentă în timp și spațiu instituţia muzeală.  Despre lucrările sale ce reprezintă busturile unor personalităţi din ţară şi de peste hotare ca: artiştii Chiril Ştirbu, Arkadii Raikin (1946), generalul român Teclu (1967) şi colonelul rus Gusak (1954), pianistul rus Pavel Serebreakov (1972), eroul Boris Glavan (1947), ciobanul Panţu(1966), compoziţiile „Semănătorul”(1950), „În robie”(1945),„Tinereţea”(1957), „Preşedintele de colhoz”(1967) Lazăr Dubinovschi scria: „Ceva am îndrăgit în fiecare personaj şi cu aceasta mă împărtăș cu spectatorii mei, propunîndu-le să privească la acești oameni cu ochii mei ”.